Replica oficială a venit rapid. Un purtător de cuvânt al Google a declarat pentru Reuters că AI Overviews „fac căutarea mai utilă și direcționează traficul către mai multe site-uri”. Totodată, Markham Erickson, vicepreședinte de politici publice la Google, a încercat să explice că modelul cu „cele 10 linkuri albastre” rămâne în picioare, dar că preferințele utilizatorilor evoluează și aceștia cer rezumate contextuale, nu doar liste de linkuri.
Totuși, criticii afirmă că Google nu doar răspunde la cererea publicului, ci o modelează activ, împingând agresiv noul format AI în fața utilizatorilor și ascunzând treptat rezultatele clasice.
Acesta este primul proces al unui publisher american major împotriva AI Overviews, dar nu și singurul. În februarie 2025, compania educațională Chegg a intentat o acțiune similară, tot din cauza scăderii de trafic și de venituri.
Dincolo de cifre, discuția atinge o întrebare esențială:
În timp ce rivali precum OpenAI au încheiat acorduri de licențiere cu edituri și organizații media, Google se sprijină pe poziția sa dominantă – aproape 90% din piața căutărilor – pentru a dicta termenii.
Dacă publicații importante își pierd veniturile și traficul, calitatea jurnalismului riscă să scadă. Mai puține resurse înseamnă investigații mai slabe, reportaje reduse și dependență mai mare de material superficial.
În final, utilizatorii ar putea rămâne cu impresia falsă că primesc „totul” direct de la Google, când, de fapt, informațiile sunt extrase din munca unor jurnaliști pe care Google nu îi recompensează.
Procesul intentat de Penske Media ar putea schimba regulile jocului pentru motoarele de căutare și pentru modul în care inteligența artificială interacționează cu munca editorială. Dacă instanțele vor decide împotriva Google, ar putea apărea un precedent care să oblige companiile de tehnologie să plătească pentru conținutul folosit.
Cert este că viitorul căutărilor online și al presei digitale stă acum la răscruce.
Contact prin WhatsApp